miercuri, 12 aprilie 2017

Felicitare de PAȘTI

Ne aflăm în Săptămâna Patimilor 
și am început să primesc fel de fel de 
mesaje de felicitare 
referitoare la Sărbătoarea Paștilor.

Nu împărtășesc acest mod de a transmite ceva 
cu ocazia Zilei ÎNVIERII 
decât simplul, frumosul, 
mărturia și bucuria de a rosti:

HRISTOS A ÎNVIAT!

”HRISTOS A ÎNVIAT CU MOARTEA PE MOARTE 
CĂLCÂND ȘI CELOR DIN MORMINTE 
VIAȚĂ DĂRUINDU-LE”

ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Lumea în care trăim (secularizată, atee) 
a găsit să strice această minutată 
Zi a Învierii și mai ales să strice 
Săptămâna Patimilor în care trebuie să parcurgem 
și noi asumarea CRUCII lui Hristos 
și a noastră, iar căutăm
prin urări  ”fericite”, o fericire efemeră. 


O ”fericire” 

pe rănile, badjocora, 
scuiparea și răstignirea 
Mântuitorului Iisus Hristos, 
Fiul lui Dumnezeu, 
ce S-a dat pe Sine pentru a noastră mântuire.

Creștinul, cel ce își asumă botezul, viața în Hristos, 
înțelege că Sărbătoarea Paștilor 
(de la Duminica Floriilor până la Ziua Înviere) 
este sărbătoarea cunoașterii 
TAINEI lui Dumnezeu 
- dragostea desăvârșită față de Dumnezeu 
și față de aproapele.


Poruncă nouă dau vouă: 

Să vă iubiţi unul pe altul. 
Precum Eu v-am iubit pe voi, 
aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.
Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, 
dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.” 
(IOAN 13, 34-35)

”Hristos a venit în lume ca să Se răstignească 
din dragoste pentru făptura Sa. 
Mai întâi S-a răstignit și abia după aceea a înviat. 
Este un lucru ieftin ca să ceară cineva 
bucurii duhovnicești -  cu totul altceva este 
dacă Hristos îi va da să guste dulceața cerească. 
Iar noi cerem un creștinism fără răstignire 
și vrem direct înviere. 
Facem un creștinism așa cum îl vrem noi. 
Nu vrem să ducem lipsă de nimic. 
Dar ca să căutăm și să aflăm cele mai presus de fire, 
trebuie să și trăim mai presus de fire.

Mă întreba cineva de ce nu are întotdeauna 
înlăuntrul său bucurie. 
Cum să simți bucuria dumnezeiască, 
când mintea ta nu este la Dumnezeu? 
Îl uiți pe Hristos, 
iar mintea ta gândește mereu la treburi și la aparaturi, 
și astfel mașinăria ta duhovnicească se oprește. 
Așadar să începi să rostești 
Rugăciunea lui Iisus 
și să psalmodiezi încet, 
și așa vei alerga 
și te vei învârti 
ca o sfârlează în jurul lui Hristos”


(Cuviosul Paisie Aghioritul 
Paștile Domnului, Paștile!” 
în revista FAMILIA ORTODOXĂ 
nr. 4 aprilie 2017)


Cu prețuire, 
Preot Emilian Geabana